In Oceanul de Sunet, fiinţa, singur, Dumnezeu Tatăl. în Oceanul de Miros s-a născut Dumnezeu Iubirea (Fiul: lisus Hristos). în Oceanul de Lumină, s-a manifestat, pentru prima oară, a treia Persoană a lui Dumnezeu, Duhul Sfânt - care este Lumina. La fel ca Dumnezeu Iubirea (lisus Hristos), Duhul Sfânt exista dintotdeauna, fiind Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, dar El s-a manifestat pentru prima oară în Oceanul de Lumină.
Tot ce va fi spus de acum înainte se referă la Oceanul de Lumină propriu-zis. în Oceanul de lumină a avut loc, la fel ca în cosmosurile anterioare, o creaţie ex nihilo, în care au apărut, succesiv, întocmirile, lumile (planurile cuantice) şi fiinţele.Intr-un fel, se poate spune că Dumnezeu Unicul a creat Oceanul de Lumină, manifestându-se ca a treia Persoană -Duhul Sfânt. Dumnezeu a creat Oceanul de Lumină prin cuvânt; Dumnezeu a zis: să fie Lumină.
Vechiul Testament începe descrierea Facerii prin manifestarea Luminii (Dumnezeu a zis: să fie Lumina...),
făcând abstracţie de ceea ce s-a petrecut anterior acestui moment. Lumina despre care aminteşte Vechiul Testament nu este însă un efect fizic, ci a treia Persoană a lui Dumnezeu, cea prin care s-a creat totul.
Duhul Sfânt, Dumnezeu Lumina, se poate manifesta atât ca energie, cât şi ca Persoană. Pentru înţelegerea noastră se poate spune că Duhul Sfânt a emanat energia din care este constituit Oceanul de Lumină.
în Oceanul de Lumină (este vorba despre aspectul lumină al Oceanului de lumină), la fel ca în cosmosurile
anterioare, primul Cuvânt rostit de Dumnezeu Unicul, Creatorul a tot ce există, a fost chiar Numele Său, în momentul în care Dumnezeu Unicul a rostit Numele Său, s-a format primul palier cuantic al Oceanului de Lumină. Fiinţele îngereşti denumesc palierul cosmic primordial prin termenul Halazeth - Lumea fără formă. (5)
Despre Lumea fără formă nu se pot spune prea multe lucruri. Pe de-o parte, se poate afirma că Lumea fără formă face parte din Oceanul de Lumină, dar de altă parte se poate spune că este situată în afara acestuia. Lumea fără formă este situată dincolo de dincolo, în afara manifestării, astfel că se poate considera că face şi că nu face parte din Oceanul de Lumină -ceea ce constituie un paradox sau o taină.
După ce Dumnezeu Unicul a rostit Cuvântul dintru începuturi, a apărut al doilea palier cosmic, în care Dumnezeu Unicul s-a manifestat în prima sa formă, cea de stea - adică de spirit. Acest palier este numit Hazaleth.
După ce s-a manifestat ca spirit, Dumnezeu a construit al treilea plan cuantic. Pe al treilea plan cuantic, Dumnezeu s-a manifestat pentru prima oară în formă umanoidă - cu un Trup de Lumină. Al treilea palier cosmic a primit numele Hakazaleth.
Tot pe al treilea palier cuantic denumit Hakazaleth, Dumnezeu a adus, din Lumea fără formă, spiritele - sau, după cum sunt numite în lumea eterică, stelele - oamenilor, îngerilor şi ale spiritelor naturii. Pe al treilea palier cuantic, oamenii, spiritele naturii şi îngerii s-au manifestat doar ca stele.
Apoi, Dumnezeu a creat al patrulea palier cuantic - a patra lume sau a patra locuinţă - care este numită Hetithet. în prima parte a existenţei celui de-al patrulea palier cuantic, îngerii şi spiritele naturii (care în planul cuantic anterior erau doar stele - adică spirite) au dobândit un corp de formă umanoidă - corpul duh îngeresc. Evident, corpul duh îngeresc era format din energia lumii respective.
Primii îngeri creaţi de Dumnezeu au fost îngerii Realităţii Formei sau îngerii Puri ai Temeliei, al căror număr este de 21 (Îngerii din Oceanul de Lumină nu trebuie confundaţi cu îngerii din cosmosurile anterioare - din Oceanul de Sunet şi din Oceanul de Miros; în Oceanul de Lumină a avut loc o creaţie ex nihilo, ca şi cum nu ar fi existat nimic înainte).
Cei 21 de îngeri Puri formează Temelia a tot ce există. Deşi au spirite ca orice fiinţă îngerească, cei 21 de îngeri Puri nu au formă - sunt lipsiţi de formă. Ei au corp spiritual, dar acesta este lipsit de formă. Corpul lor spiritual este răspândit în tot universul, precum aerul este răspândit în atmosfera terestră. Aerul, care nu are formă, este răspândit peste tot, formând substratul vieţii pe planeta Pământ. (7)
Prin intermediul celor 21 de îngeri Puri, Dumnezeu-Tatăl a creat forma a tot ce există în cosmos. Tot ce are formă în cosmos a fost creat prin intermediul lor. In cosmos, forma nu se poate manifesta decât prin non-formă, existenţa prin non-existenţă, viaţa prin non-viaţă.
In prima parte a existenţei Hetithetului, prin intermediul Celor 21 de îngeri Puri, Dumnezeu a creat corpurile de
formă umanoidă ale îngerilor şi ale spiritelor naturii. îngerii se numesc pe ei înşişi Fiii Flăcării.
In acea primă etapă, Dumnezeu a creat miliarde şi miliarde de îngeri şi de spirite ale naturii. Toţi îngerii erau
împărţiţi pe atunci în 500 de naţiuni. Fiecare naţiune îngerească era compusă din miliarde şi miliarde de făpturi îngereşti. îngerii erau formaţi din stele - spirite - şi din corpuri de formă umanoidă (corpuri duh îngereşti), de o frumuseţe fără seamăn.
In a doua etapă a existenţei celui de-al patrulea plan cuantic, denumit Hetithet, Dumnezeu-Tatăl a creat primul
om, după Chipul şi Asemănarea Sa.
Primul om a fost un spirit creat în Lumea fără formă (palierul cuantic primordial), de însuşi IŞŞ. Primul om a fost adus în formă şi i-a fost creat un corp luminos - un corp duh -abia în momentul în care condiţiile s-au împlinit. Numele primului om este Shantiah.
Shantiah este primul Adam, care nu trebuie confundat cu cel despre care vorbeşte Vechiul Testament. Adam despre care vorbeşte Vechiul Testament a apărut mult mai târziu. (8)
La scurt timp după creaţia primului om, Shantiah, Dumnezeu a creat alţi nouă oameni. Cei nouă oameni nu se
ridicau însă la calitatea (puterea şi tăria) lui Shantiah. împreună cu primul om, cei nouă oameni au constituit bazele primei generaţii.
Ulterior, după o lungă perioadă de timp, au dobândit corpuri duh alte câteva sute de oameni - în jur de o mie -, dar aceştia din urmă nu se ridicau la calitatea (puterea şi tăria) celorlalţi nouă oameni şi, cu atât mai puţin, a lui Shantiah.
Atât oamenii primei generaţii - inclusiv Shantiah -, cât şi marea majoritate a oamenilor din generaţiile ulterioare au fost creaţi, ca spirite, direct de către Dumnezeu, în afara Oceanului de Lumină, în Lumea fără formă. La baza energiei din care este alcătuit spiritul omenesc se află sunetul pur.
Din Lumea fără formă se poate pătrunde în Oceanul de Lumină printr-o poartă, numită poarta alfa. Poarta alfa este poarta de intrare a spiritelor în Oceanul de Lumină. Abia după ce pătrund prin poarta alfa, spiritelor de oameni li se construieşte un corp de formă umanoidă - corpul duh. (9)
Oamenii primei generaţii erau formaţi doar din spiritul creat de Dumnezeu şi din corpul duh. Toţi erau androgini.
Corpurile duh ale primei generaţii de oameni au fost create prin aportul energetic al tuturor îngerilor şi spiritelor naturii. întrun fel, se poate spune că ele au fost create din emisiile energetice ale tuturor celor 500 de naţiuni îngereşti.
Corpurile duh de formă umanoidă în care şi-au găsit sălaş spiritele omeneşti ale primei generaţii erau constituite, aşadar, din tot ce exista în acel moment pe Hetithet (acest principiu de formare al trupurilor de formă umanoidă s-a transmis de-a lungul tuturor metamorfozelor cosmice).
O lungă perioadă de timp, oamenii primei generaţii, în frunte cu Shantiah, au convieţuit în pax divina, alături de
îngeri şi de spiritele naturii. Totuşi, Ia un moment dat, s-a produs prima disfuncţionalitate, prin revolta simultană a primului om, Shantiah şi a doi din cei 21 de îngeri Puri ai Temeliei. Atât primul om, Shantiah, cât şi cei doi îngeri puri, n-au mai respectat poruncile lui Dumnezeu, Tatăl universului.
Iniţial, Shantiah a dorită să obţină ceea ce nu era posibil în acel moment, astfel că a stârnit împotrivirea tuturor
naţiunilor de îngeri - care erau în număr de 500. îngerii au decis să-şi retragă energia ce susţinea corpul duh de formă umanoidă al lui Shantiah. Primul om risca, astfel, să-şi piardă corpul duh de formă umanoidă, care era format chiar din emisiile celor 500 de naţiuni îngereşti.
La un moment dat, corpul duh de formă umanoidă al lui Shantiah începuse deja să-şi piardă conturul. Lipsit de corpul de formă umanoidă, spiritul lui Shantiah urma să fie resorbit în Lumea fără formă. înţelegând consecinţele, Shantiah a făcut apel la cei 21 de îngeri Puri ai Temeliei, pentru a-i susţine forma corpului duh, fără a avea acceptul lui Dumnezeu.
Doar 19 dintre ei l-au refuzat. Doi dintre îngerii Puri ai Temeliei au acceptat cererea lui Shantiah Cei doi îngeri puri (lipsiţi de formă umanoidă) care au răspuns apelului sunt numiţi Hali şi Than. împreună, formează o fiinţă îngerească binară, numită Haillshithan, Hallshithan sau Shaitan. în prima fază, Hallshithan a dorit să aibă, la fel ca toţi ceilalţi îngeri, o formă umanoidă - un corp duh îngeresc, fără a avea această permisiune de la Tatăl Cerurilor.
Ignorând poruncile lui Dumnezeu care formează Ordinea cosmică sau Firea lucrurilor - Voinţa lui Dumnezeu -, Hallshithan a dobândit un trup de formă umanoidă cu largul concurs al primului om - Shantiah. între Hallshithan şi Shantiah s-a produs un proces de simbioză (o asociere în vederea unei simbioze). Haillshithan, care nu avea formă, dar era creator de formă, a dobândit, prin Shantiah, o formă umanoidă de corp duh. La rândul său, prin Hallshithan, Shantiah şi a menţinut corpul duh de formă umanoidă.
Shantiah a renunţat astfel la ceea ce-i oferise Dumnezeu, Tatăl tuturor şi, implicit, a renunţat la serviciile celor 500 de naţiuni îngereşti. Shantiah a devenit altceva - ceva ce nu existase, anterior, în cosmos. Aceasta a fost rebeliunea primului om şi a celor doi îngeri puri creatori de formă. (10)
Fără aportul energiilor divine menţinute prin intermediul celor 500 de naţiuni îngereşti (care se manifestă atât ca energii, cât şi ca persoane), corpul duh al lui Shantiah nu mai avea viaţa divină, ci doar o aparenţă de viaţă. Din strălucitor şi pur, corpul duh al lui Shantiah a devenit ca o gaură neagră ce absoarbe energia, iar ochii săi s-au întunecat.
Acelaşi proces a avut loc şi în cazul lui Hallshithan, care, prin asociere, a devenit fiinţă cu formă umanoidă. Dacă ar fi să folosim termenii juridici folosiţi în ziua de astăzi, am putea spune că Shantiah şi Hallshithan s-au asociat în vederea comiterii unei infracţiuni. Infracţiunea poartă numele de răzvrătire şi a constat în nesocotirea poruncilor lui Dumnezeu, care formează Ordinea cosmică. De atunci, atât Shantiah, cât şi Hallshithan n-au mai văzut Adevărul şi au pierdut contactul cu Dumnezeu.
Problema cea mai gravă a constat în faptul că, după nesocotirea poruncilor lui Dumnezeu, Shantiah & Hallshithan au corupt o bună parte din oamenii primei generaţii. Din aproximativ 1000 de oameni primordiali ai primei generaţii, doar 100-150 au ales să respecte în continuare Ordinea cosmică La fel ca şi Shantiah, oamenii primei generaţii care au nesocotit poruncile lui Dumnezeu, au suferit acelaşi proces de întunecare. Ei au continuat să existe în cosmos cu preţul asocierii cu Hallshithan, care le-a conferit o aparenţă de corp duh.
Prin rebeliunea lui Hallshithan şi a lui Shantiah, s-a produs o disfuncţionalitate de sistem foarte gravă. Pentru o
perioadă de timp, prin intermerdiul lui Hallshithan, multe spirite imature au venit din Lumea fără formă în Oceanul de Lumină, fără să aibă permisiunea Tatălui universului. Numărul lor este foarte mare. Ele au dobândit, prin aportul lui Hallshithan o aparenţă de corp duh, astfel că s-au manifestat în consecinţă. Cuvântul imatur este totuşi un eufemism pentru ceea ce sunt aceste spirite, cărora li s-a permis pătrunderea neautorizată din Lumea fără formă.
Explicaţia acestei stări de fapt este următoarea: pentru ca un spirit să pătrundă din Lumea fără formă în Oceanul de Lumină, trebuie să aibă o anumită maturitate. Această maturitate trebuia obţinută în urma unei comuniuni îndelungate cu Dumnezeu, fie în Lumea fără formă, fie în cosmosurile anterioare - în Oceanul de Sunet sau în Oceanul de Miros.
Chiar în momentul primei rebeliuni - ceea ce echivalează cu neascultarea poruncilor Celui Preaînalt - a început să se deruleze Timpul, care până atunci nu exista. Trebuie menţionat faptul că am vorbit până acum despre timp, doar pentru a descrie în limbaj omenesc ceea ce s-a petrecut în starea primordială a cosmosului. Noi vorbim despre timp doar pentru că nu putem înţelege o stare în care acesta nu există.
Timpul a început să se deruleze abia în momentul în care cosmosul a suferit prima metamorfoză. Fiinţele care au modificat starea iniţială au fost primul om, Shantiah şi cei doi îngeri Puri ai Temeliei, care s-au opus Planului lui Dumnezeu. Tot din momentul primei rebeliuni se poate vorbi despre cauzalitate, despre eterna devenire şi despre karma.
Anterior rebeliunii nu exista cauzalitate, căci totul era imuabil şi sălăşlua în pax divina, Pacea lui Dumnezeu. De
asemenea, anterior primei rebeliuni, nu exista karma şi nici nu se auzise de aşa ceva. Karma a apărut doar în momentul în care o parte din fiinţele de atunci nu a mai respectat Ordinea cosmică, instituită de către Dumnezeu, O dată cu rebeliunea lui Hallshithan & Shantiah s-a încheiat pax divina, dar şi etapa în care toate fiinţele din cosmos urmau cu stricteţe poruncile lui Dumnezeu şi se integrau Ordinii cosmice - Firea lucrurilor. Astfel s-a încheiat primul mare ciclu cosmic. A urmat apoi o perioadă de nemanifestare - o perioadă de vid cosmic.
&• Război în cosmos <*&
La rândul ei, marea majoritate a oamenilor primei generaţii a fost retrasă din Oceanul de Lumină. Fireşte, oamenii retraşi au continuat să existe ca spirite, dar şi-au pierdut corpul duh de formă umanoidă. Din motive diferite, au supravieţuit două mari categorii de oameni ai primei generaţii.
Prima categorie a fost formată din Shantiah şi din oamenii primei generaţii care l-au urmat. Numărul lor total nu depăşeşte 800 de individualităţi. Ei au reuşit să-şi păstreze corpul duh prin procesul de asociere cu Hallshithan. Ei sunt numiţi oameni primordiali ai întunericului - pe scurt Primordiali ai întunericului.
Prin asocierea cu Hallshithan, corpurile duh ale lui Shantiah şi ale celor aproximativ 800 de oameni primordiali ai întunericului s-au întunecat, devenind aparenţe sau umbre lipsite de viaţă divină. Despre ele se poate spune că n-au mai fost vii. Deşi n-au mai fost vii, Primordialii întunericului au continuat să existe în cosmos, de-a lungul tuturor ciclurilor cosmice, ca duhuri întunecate. în această formă există şi în ziua de astăzi.
Pentru a supravieţui în cosmos, chiar şi fără să aibă viaţă divină, Shantiah şi Primordialii întunericului s-au refugiat în afara Oceanului de Lumină, într-un loc pe care-1 putem denumi haos. Tot acolo s-a refugiat şi Hallshithan.
A doua mare categorie de oameni care nu şi-a pierdut corpul de formă umanoidă în răstimpul perioadei de
nemanifestare, a fost formată din cei care nu s-au aliat cu Shantiah, Aceştia nu au fost retraşi în Lumea fără formă, ci au continuat să existe alături de fiinţele îngereşti. Ei pot fi denumiţi oameni primordiali ai Luminii - pe scurt, Primordiali ai Luminii. Numărul lor nu a fost mai mare de 100-150. Şi Primordialii Luminii au continuat să existe, în aceeaşi formă, până în ziua de astăzi. Nu a existat nici un motiv pentru a fi retraşi din cosmos, întrucât ei au rămas, în mod permanent, în pacea lui Dumnezeu.
După perioada de nemanifestare, Dumnezeu-Tatâl a creat o nouă lume sau locuinţă. Această Locuinţă a fost
numită Perfer. Astfel a început al doilea ciclu cosmic.
Perferul a fost, de fapt, atât un plan cuantic, cât şi o planetă eterică. Perferul a fost o planetă eterică imensă, ce ocupa cam tot spaţiul ocupat astăzi de sistemul nostru solar. Pe Perfer, cosmosul a fost recreat din temelii, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. De asemenea, a avut loc o nouă creaţie a omului.
Şi pe Perfer a existat un om primordial - care poate fi considerat al doilea Adam. între Shantiah, primul om al primei generaţii şi primul om al celei de-a doua nu există nici o legătură. Al doilea Adam a fost un spirit nou, care a provenit direct din Lumea fără formă.
Ulterior, au fost pătruns în planul cuantic Perfer, direct din Lumea fără formă, şi alţi oameni - spirite noi, care s-au alăturat celui de-al doilea Adam. Treptat, în planul cuantic Perfer, oamenii s-au înmulţit considerabil, formând a doua generaţie.
Pe Perfer nu s-au întrupat aceiaşi oameni care existaseră pe Hetithet, în ciclul cosmic anterior. Toţi oamenii celei de-a doua generaţii au fost spirite noi, provenite direct din Lumea fără formă. Spirite noi în duhuri noi, care erau întrucâtva diferite de cele ale oamenilor din primul ciclu. Prin aducerea unor spirite omeneşti noi, s-a dorit reluarea procesului evolutiv, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Prima generaţie de oameni a fost formată din androgini. In schimb, în a doua generaţie, oamenii au devenit
sexuaţi: bărbaţi şi femei. Primul bărbat a fost chiar cel de-al doilea Adam. Prima femeie a celei de-a doua generaţii a fost cea denumită Lillith. (11) Ea a fost partenera (perechea) celui de-al doilea Adam.
Pe Perfer s-a produs iarăşi o rebeliune. Protagoniştii celei de-a doua rebeliuni au fost al doilea Adam (omul primordial al celei de-a doua generaţii) şi o importantă fiinţă îngerească, numită Ethathan sau Siderali, care era un Heruvim Purtător de Lumină. După rebeliune, Ethathan a fost denumit Lucifer.
în prima fază, Lucifer s-a supărat pe oameni. Lucifer nu a înţeles motivul creaţiei oamenilor şi, mai ales, motivul imperfecţiunii incipiente a acestora. Apoi, Lucifer a intrat în sfera de influenţă a lui Hallshithan şi a lui Shantiah, şi a sfidat, el însuşi, Ordinea cosmică.
Lucifer a antrenat în rebeliune un număr mare de îngeri şi de spirite ale naturii. îngerii rebeli care l-au urmat pe
Lucifer sunt numiţi Dree - Cei răzvrătiţi (sau Cei desprinşi de fraţii lor, Fiii Flăcării). La rândul lor, spiritele naturii rebele sunt numite Lorehh. în limbajul teologic, Dree sunt dracii, iar Lorehh sunt demonii. Noi o să-i numim prin termenul generic de Cel rău, Fii ai întunericului, Cei întunecaţi sau Cei răzvrătiţi.
Datorită unei convergenţe de interese, Lucifer a fost urmat, în cele din urmă, de mulţi oameni ai generaţiei a doua, care au format o nouă grupare de Primordiali ai întunericului -gruparea de Primordiali ai întunericului din generaţia a doua, care este diferită, ca putere şi tărie, de gruparea oamenilor din prima generaţie. între cele două generaţii de oameni şi chiar între oamenii aceleaşi generaţii există diferenţe mari de tărie şi de putere. Cei mai vechi sunt şi cei mai puternici.
In ultima fază a existenţei Perferului, Lucifer şi îngerii care l-au urmat au declanşat o aprigă bătălie împotriva Fiilor Luminii - acea categorie de îngeri care au ales să respecte în continuare Ordinea cosmică. Lucifer a fost înfrânt, judecat şi "azvârlit" din ceruri. Planeta Perfer a fost distrusă aproape în întregime. Ea arde şi astăzi, undeva la nivel cuantic eteric.
O dată cu distrugerea Perferului, s-a încheiat existenţa celei de-a doua generaţii de oameni. Majoritatea
spiritelor oamenilor din cea de-a doua generaţie a fost retrasă în Lumea fără formă. N-au supravieţuit decât cele două categorii de oameni: Primordialii Luminii şi Primordialii întunericului.
După distrugerea Perferului a urmat o lungă perioadă de nemanifestare. După lunga perioadă de nemanifestare, a început al treilea ciclu cosmic. La începutul celui de-al treilea ciclu cosmic, Dumnezeu a construit un nou plan cuantic - Hazurethul, care este actuala lume eterică. Hazurethul este Edenul eteric.
Hazurethul, Edenul eteric, a fost creat de către Dumnezeu după acelaşi principiu ca şi planurile cuantice anterioare: a fost o creaţie ex nihilo, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Primul om creat direct de către Dumnezeu, chiar la începutul celui de-al treilea ciclu cosmic, a fost Adam despre care vorbeşte Vechiul Testament (al treilea Adam). Adam a fost creat de Dumnezeu, după Chipul şi Asemănarea Sa. La scurt timp după aceea, Dumnezeu a creat prima femeie, Eva.
Pentru a fi creată femeia, Dumnezeu, Domnul Tăriilor, a luat energie - sunet, miros, lumină - chiar din fiinţa trupească de atunci a lui Adam (din duhul său), dintr-un loc situat în apropierea coastei sale, şi a creat o nouă fiinţă. Această nouă fiinţă a fost creată după chipul şi asemănarea bărbatului, ca strălucire a sa. Fiecare bărbat are o parte ("coastă") scoasă din sine care reprezintă strălucirea sa - femeia.
Fiecărui bărbat din lume îi corespunde o femeie şi fiecărei femei îi corespunde un bărbat. Astfel, se poate vorbi despre suflete duale. De atunci, sufletele duale - bărbatul şi femeia sa {strălucirea corespondentă) - se caută pentru a reîntregi unitatea. Femeia este strălucirea sau lumina bărbatului, după cum Duhul Sfânt este Lumina sau Strălucirea lui Dumnezeu Tatăl.
&> Haosul <*&
După rebeliunile succesive din primul şi din cel de-al doilea ciclu, atât oamenii, cât şi îngerii s-au scindat (ceea ce va fi spus despre îngeri este valabil şi pentru spiritele naturii). Cei care au continuat să respecte poruncile lui Dumnezeu au rămas în pacea divină. Ei au continuat să se numească Fiii Flăcării sau Fiii Luminii.
în schimb, cei care s-au răzvrătit împotriva planului lui Dumnezeu - oameni, îngeri sau spirite ale naturii -, şi-au schimbat orientarea "ideologică" şi înfăţişarea. în momentul rebeliunii, îngerii, spiritele naturii şi oamenii au devenit Fii ai întunericului sau Cel rău - într-un fel, se poate spune că au devenit o fiinţă colectivă, care manifestă la unison aceleaşi caracteristici fiinţiale şi "ideologice".
Cel rău nu-şi poate menţine singur forma umanoidă a corpului duh, datorită faptului că se află în afara legilor lui Dumnezeu - a Ordinii cosmice. Pentru a se putea menţine în cosmos, Cel rău trebuie să fure neîncetat energie (Lumina ce stă la baza existenţei Oceanului de Lumină) de la cei care încă beneficiază de aportul Duhului Sfânt. Pentru a obţine în mod continuu Lumina, Cel rău a declanşat un război crunt - FORŢĂ CONTRA FORŢĂ.
Prima mare bătălie a acestui război s-a desfăşurat chiar pe planeta Perfer. Bătălia de pe Perfer a opus, de-o parte, Fiii Luminii care au rămas înpax divina şi au ales să urmeze Planul lui Dumnezeu, iar de cealaltă parte, Fiii întunericului: îngeri, spirite ale naturii şi oameni, care formează generic, Cel rău.
Datorită faptului că n-au mai mai fost capabili să acceadă la Energia Dumnezeiască (a treia persoană, Dumnezeu Lumină, care este Duhul Sfânt) prin care să le fie asigurată existenţa trupului de formă umanoidă - corpul duh - Fiii întunericului (Cel rău) nu şi-au mai găsit locul în Oceanul de Lumină. Ei au devenit incompatibili cu acesta. Astfel că au trebuit să se refugieze în afara Oceanului de lumină, într-un loc sau palier cuantic situat între Oceanul de sunet, Oceanul de Miros şi Oceanul de Lumină. Acest palier cuantic poartă numele de haos.
Haosul este, de fapt, un palier cuantic inversat; haosul are o spaţialitate şi o temporalitate inversate. Pentru fiinţele care-1 populează, haosul poate fi caracterizat printr-o absenţă de ordine, de organizare, de cauzalitate, de spaţialitate şi de temporalitate. Sau, dacă se poate spune astfel, în haos există doar o negaţie a acestor atribute ontologice.
Haosul a fost realizat în extremis, prin aportul de energie al fiinţelor atrase în rebeliune. El nu a fost creat direct de către Dumnezeu, ci a fost constituit de către Cel rău, prin intermediul energiei oamenilor rebeli şi a lui Hallshithan.
Haosul, planul cuantic al Celui rău, a continuat să existe în afara cosmosului lui Dumnezeu - în afara planurilor cuantice ale Oceanului de Lumină -, de-a lungul tuturor ciclurilor cosmice, astfel că nu a fost afectat de perioadele de nemanifestare. Perioadele de nemamfestare au fost valabile doar pentru Oceanul de Lumină. Cel rău a continuat să existe în haos, indiferent de evenimentele ce s-au produs la interfaţa Oceanului de Lumină, astfel că a reuşit să supravieţuiască în mod continuu. (Termenul folosit astăzi, de haos, aparţine, după câte se pare, vechilor filozofi greci. Tot vechilor filosofi greci le aparţine şi termenul modern de cosmos - kosmos. Prin termenul kosmos, vechii filosofi greci desemnau o lume organizată, care are la bază o serie de legi de funcţionare, ce pot fi considerate drept expresia Voinţei lui Dumnezeu. în antiteză, haosul poate fi caracterizat prin absenţa acestor legi de funcţionare, prin absenţa organizării şi a ordinii cosmice. într-un cuvânt, haosul poate fi caracterizat prin dezordine.)
Dumnezeu a tolerat constituirea unui nou palier cuantic în afara Oceanului de Lumină, în speranţa îndreptării fiilor săi, care s-au răzvrătit. Dumnezeu nu vrea distrugerea ori dispariţia din cosmos a fiilor săi care s-au răzvrătit, ci îndreptarea lor. Dumnezeu nu şi-a distrus fiii şi nu o va face niciodată, indiferent de alegerea lor. Un tată nu-şi distruge copiii, deşi uneori este aspru cu ei când greşesc.
O formă poate dispărea la un moment dat din cosmos, dar ceea ce se află dincolo de formă nu poate pieri. Un duh de formă umanoidă poate dispărea din cosmos, dar spiritul este indestructibil; în cazul în care duhul este retras din cosmos, spiritul supravieţuieşte, fiind absorbit în Lumea fără formă, acolo unde se află rezervorul imens de spirite.
In momentul în care prima fiinţă din cosmos - înger, om sau spirit al naturii - a ales, prin liberul său arbitru, să nu mai respecte Ordinea cosmică, Planul iniţial al lui Dumnezeu a suferit o perturbare. Această perturbare poartă numele de karma.
In momentul primei rebeliuni, Planul lui Dumnezeu a fost perturbat datorită faptului au existat fiinţe care au ales, prin liberul lor arbitru, să nu mai respecte poruncile şi să nu se mai comporte potrivit Ordinii cosmice. Rezultatul primei rebeliuni a fost apariţia timpului, a eternei deveniri, a cauzalităţii şi, implicit, a karmei.
Teoretic, imediat după fiecare rebeliune existau două opţiuni: prima presupunea o contra-acţiune, prin care urmau să fie eliminaţi din cosmos cei care se situau în afara Ordinii cosmice. A doua presupunea tolerarea încălcării Ordinii cosmice Dumnezeu este Puterea, Iubirea şi Sfinţenia. Dumnezeu este continuitatea creaţiei. El nu poate distruge ceea ce a creat, astfel încât prima opţiune nu este valabilă - este imposibilă. Problema este că nici a doua opţiune nu este valabilă.
Sfinţenia şi Puterea lui Dumnezeu contravin oricărei încălcări a Ordinii cosmice, astfel că nu se poate concepe o tolerare a încălcării poruncilor Sale şi a Planului Divin. O fiinţă rebelă, care s-a opus Planului Divin, nu mai are ce căuta în palierul cosmic primordial, acolo unde nu există decât Lumina. Planul cuantic primordial este incompatibil, ca structură energetică, cu orice abatere de la Legile lui Dumnezeu. Orice fiinţă rebelă intră, instantaneu, în disonanţă cu energia din care este constituit planul cuantic respectiv şi trebuie să-1 părăsească.
Părăsind acest plan, fiinţa în cauză nu are unde să se ducă. Ea are sentimentul că pică într-un hău fără sfârşit,
singura stare posibilă în condiţiile absenţei lui Dumnezeu. Această stare poate fi experimentată doar în afara Oceanului de lumină, în haos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu